Ficatul poate fi afectat serios și în absența consumului de alcool, iar problema poate evolua ani întregi fără semne evidente. Medicii hepatologi atrag atenția că o serie de obiceiuri de zi cu zi, de la alimentație și somn până la suplimente și medicamente, pot favoriza apariția unor afecțiuni hepatice grave.
Printre riscurile importante se află fructoza rafinată din băuturi îndulcite, sucuri din comerț și alimente procesate. Consumul excesiv este asociat cu boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, MASLD, numele actual al afecțiunii cunoscute anterior drept ficat gras non-alcoolic. Pericolul nu ține doar de ceea ce se consumă ocazional, ci și de produsele care apar zilnic în farfurie și în pahar.
Un alt factor major este automedicația. Supradozajul accidental cu paracetamol poate apărea atunci când sunt administrate în același timp mai multe medicamente pentru răceală sau durere care conțin aceeași substanță. Medicii avertizează că această suprapunere a produselor cu același ingredient activ poate provoca leziuni hepatice acute.
Pe lista factorilor de risc intră și suplimentele promovate drept naturale. Produsele pe bază de kava sau tătăneasă, comfrey, au fost asociate cu afectarea ficatului, deși multe persoane pornesc de la ideea că un produs natural ar fi lipsit de riscuri. La mijloc rămâne și administrarea lor fără o evaluare reală a efectelor, după cum arată Jurnalul Național.
Lipsa cronică de somn este, la rândul ei, legată de inflamație crescută, rezistență la insulină și un risc mai mare de ficat gras. Mecanismul indicat de medici este perturbarea ritmului circadian al ficatului, care poate influența în timp funcționarea acestui organ.
Și excesul de vitamina A este inclus pe listă. Pentru că vitamina A este stocată în ficat, supradozajul poate favoriza inflamația hepatică. Recomandarea este ca aceasta să fie obținută din surse alimentare precum morcovi, spanac sau cartofi dulci.
În categoria expunerilor frecvente intră și compușii chimici volatili din vopsele, spray-uri sau produse de curățenie folosite repetat în spații slab ventilate. Aceste substanțe pot crește stresul oxidativ la nivelul ficatului. Medicii menționează și fumatul pasiv printre factorii care contribuie la afectarea hepatică. Expunerea aduce în organism mii de substanțe chimice care ajung la ficat prin sânge și pot afecta în timp țesutul hepatic.
Riscuri există și în alimentație, din cauza grăsimilor trans industriale, care se mai găsesc în unele produse ambalate ce conțin uleiuri parțial hidrogenate. Acestea favorizează inflamația și acumularea de grăsime în celulele ficatului. Chiar și deshidratarea frecventă poate influența funcționarea ficatului și a rinichilor, două organe care colaborează în eliminarea substanțelor reziduale.
Hepatologii descriu un tablou cu un element comun clar: expuneri mici, dar repetate. Aici intră băuturile îndulcite consumate constant, medicamentele pentru răceală luate în paralel fără verificarea substanței active, nopțile scurte transformate în rutină, excesul de vitamina A din suplimente, folosirea frecventă a spray-urilor chimice în încăperi neaerisite și expunerea la fum de țigară.
Dr. Pramod Kumar D. A., medic primar în hepatologie și transplant hepatic la Apollo Hospitals, Bannerghatta Road, Bangalore, explică: „Când oamenii se gândesc la bolile de ficat, alcoolul este, de obicei, primul lucru care le vine în minte. Totuși, în prezent, bolile hepatice sunt tot mai des determinate de alegerile de zi cu zi, de alimentația nesănătoasă, lipsa somnului, suplimentele administrate fără nevoie, toxinele din mediul înconjurător și chiar de medicamente folosite frecvent. Ficatul procesează aproape tot ceea ce intră în organism, astfel că obiceiurile aparent nesemnificative, repetate ani la rând, pot provoca treptat inflamație, acumulare de grăsime și cicatrizarea țesutului hepatic. Protejarea ficatului nu înseamnă evitarea unui singur lucru, ci adoptarea constantă a unor alegeri mai sănătoase.”
