Mersul mai alert ar putea conta aproape la fel de mult ca un număr mai mare de pași făcuți lent, potrivit The Independent. Studiul sugerează că persoanele care au mers cu cel puțin 80 de pași pe minut, dar au rămas sub pragul de 5.000 de pași pe zi, au avut un risc de deces similar cu al celor care au făcut între 5.000 și 7.500 de pași la 60 de pași pe minut.
Aproape 65.000 de persoane, cu vârsta medie de 61 de ani, au purtat dispozitive de monitorizare a activității timp de șapte zile consecutive. Cercetătorii de la Monash University, Australia, au urmărit apoi decesele din orice cauză pe parcursul a aproximativ opt ani.
Un al doilea grup, de aproximativ 70.000 de participanți, a fost analizat separat pentru riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare. În total, 1.697 de persoane au murit din orice cauză, iar 502 au murit din cauza bolilor cardiovasculare.
Studiul a urmărit pașii și ritmul de mers
La început, participanții au fost împărțiți în patru categorii după numărul zilnic de pași: 0-5.000, 5.000-7.500, 7.500-10.000 și peste 10.000. În paralel, cercetătorii au notat cel mai rapid ritm susținut de mers din cea mai activă jumătate de oră a fiecărei zile.
La persoanele care au acumulat sub 7.500 de pași pe zi, menținerea unui ritm mai alert timp de cel puțin 30 de minute pe zi a fost asociată cu o scădere progresivă a riscului de deces din orice cauză.
În ansamblu, intervalul de 7.500-10.000 de pași pe zi a fost asociat cu cel mai mic risc de deces prematur, indiferent de ritmul de mers. Un model similar a fost observat și pentru decesele din cauze cardiovasculare.
Ritmul a contat mai ales sub 7.500 de pași pe zi
Pentru persoanele care nu ajung zilnic la volume mari de mers, studiul mută atenția de la numărul de pași la intensitate. Concret, pragul folosit în analiză pentru mersul mai alert a fost de cel puțin 80 de pași pe minut, comparat cu un ritm mai lent, de 60 de pași pe minut.
Emily McGrath, asistentă medicală senioră în cardiologie la British Heart Foundation, a explicat că rezultatele nu arată o relație directă de tip cauză-efect, ci o asociere observată în timp.
„Când vine vorba despre mers, să accelerați puțin ritmul poate conta la fel de mult ca acumularea unui număr mai mare de pași. Acest studiu sugerează că persoanele care se străduiesc să găsească timp pentru o plimbare lungă ar putea beneficia în continuare de perioade mai scurte de mers mai alert. Este important să ne amintim că această cercetare poate arăta doar o asociere, nu o relație de cauzalitate.”
Aceeași sursă a descris și cum arată, practic, acest ritm: mersul este suficient de susținut încât corpul se încălzește, respirația devine puțin mai grea, iar ritmul cardiac crește, dar conversația rămâne posibilă.
„Mesajul încurajator este însă că fiecare pas contează, iar unii pași mai rapizi pot conta mai mult. Încercați să accelerați până când vă simțiți mai cald, respirați puțin mai greu și inima vă bate mai repede, dar puteți încă purta o conversație. Începeți cu ceea ce vi se pare ușor de gestionat și creșteți treptat”, a spus Emily McGrath, asistentă medicală senioră în cardiologie la British Heart Foundation.
Asociațiile recomandă și controlul tensiunii arteriale
Juliet Bouverie, director executiv al Stroke Association, a legat rezultatele de prevenția cardiovasculară și de reducerea riscului de accident vascular cerebral. Ea a amintit că, în Regatul Unit, o persoană suferă un accident vascular cerebral la fiecare cinci minute.
„Aceste rezultate se adaugă dovezilor tot mai numeroase potrivit cărora intensitatea activității fizice poate conta, alături de cantitatea de exercițiu efectuat, pentru a ajuta la prevenirea unor afecțiuni, inclusiv a accidentului vascular cerebral”, a spus Juliet Bouverie, director executiv al Stroke Association.
Stroke Association recomandă, pentru prevenție, asocierea exercițiilor fizice cu o alimentație sănătoasă, evitarea fumatului și monitorizarea consumului de alcool. Organizația subliniază și rolul controlului tensiunii arteriale, descris ca cel mai mare factor de risc pentru accidentul vascular cerebral.
