Vacanța ar trebui să fie o pauză reală, dar poate ajunge ușor să semene cu un program de rezistență atunci când este umplută cu prea multe obiective. Starea este descrisă drept „burnout de vacanță”, adică o epuizare fizică și mentală care apare când încercați să înghesuiți multe activități într-un timp scurt.
Concediul luat constant are și efecte măsurabile pentru sănătate. Un studiu al Societății Europene de Cardiologie, desfășurat pe o perioadă de 40 de ani, a arătat că persoanele care și-au luat cel puțin trei săptămâni de concediu pe an au avut o probabilitate de deces cu 37% mai mică. Odihna nu este timp pierdut, ci o parte concretă din grija pentru sănătate.
Problemele apar când vacanța se transformă într-o cursă. În loc să vă refacă, poate să vă lase fără energie chiar din timpul concediului sau după întoarcere. Semnele sunt iritabilitatea, lipsa de chef și senzația că mai aveți nevoie de încă două zile doar ca să vă reveniți. Robert, turist, a descris ritmul astfel: „Ca un semi-maraton să spunem aşa, dar e foarte plăcut. Mereu suntem obosiţi, ne mai trebuie 2 zile după ce venim din concediu”.
Un program prea plin schimbă complet sensul unei vacanțe și o transformă într-o recuperare pe fugă. Psihologul Monica Dobrea explică această stare prin suprasolicitare mentală și fizică, prin ieșirea din rutină și prin tendința de a pune prea multe lucruri într-o singură zi. „Este vorba și de o supra-stimulare mentală şi fizică, ieșitul din rutină şi faptul că noi ne propunem să facem multe lucruri într-o singură zi, ca să avem timp, asta ne dă un pic peste cap indiferent de cât de activi am fi”, spune Monica Dobrea.
Dacă observați încă din concediu că alergați de la un obiectiv la altul și că seara ajungeți epuizată, soluția este să scoateți din program chiar atunci. Specialiștii recomandă câteva reguli simple: deconectare reală de la sarcinile de serviciu, somn suficient și măcar o zi mai relaxată, chiar „plictisitoare”, în fiecare săptămână de concediu.
Felul în care arată odihna diferă de la o persoană la alta. Pentru cei care au, de obicei, un ritm activ, plimbările și vizitarea pot fi chiar forma de relaxare care le face bine. Pentru cei cu o viață mai sedentară, odihna poate însemna stat la plajă sau timp petrecut fără un plan strict. Revista Ioana arată că o greșeală frecventă este copierea modelului de vacanță al altcuiva, deși corpul și mintea cer altceva. Monica Dobrea explică diferențele astfel: „Odihna este diferită pentru fiecare în parte. Pentru unii oameni, care sunt în general mai activi, odihna înseamnă chiar să viziteze, să se plimbe, pentru ei este o relaxare. Oamenii care sunt în general mai comozi, mai sedentari, de obicei odihna pentru ei chiar înseamnă să se relaxeze”.
Există și vacanțe în care ritmul alert este ales conștient. Gabriela, o turistă care a vizitat Veneția și Verona, a preferat să pună vizitarea pe primul loc și să lase odihna pentru seară. „Am fost Veneţia, apoi Verona. Nici nu-mi place să petrec mult timp pe drum, adică mai bine timpul ăla pierdut, mai bine vizitez ceva, decât să stau în mașină. Mai mult dimineaţa era de vizitat şi seara de odihnit. Am preferat mai mult să mergem să vizităm”, a spus ea.
Această epuizare este legată și de fenomenul numit de psihologi „burnout post-vacanță”. Este starea de iritabilitate și lipsă de energie care apare atunci când trecerea de la relaxare la rutină este prea bruscă. Cele „două zile” de recuperare de care vorbește Robert arată concret că un concediu foarte aglomerat poate lăsa în urmă mai multă oboseală decât odihnă.
