Un studiu clinic pilot făcut pe 47 de femei cu vârste între 50 și 79 de ani, toate supraponderale sau obeze, indică un posibil avantaj cognitiv pentru o fereastră de alimentație de aproximativ 8 ore pe zi, comparativ cu una de aproximativ 12 ore. După șase luni, participantele care și-au concentrat mesele într-un interval de circa 8 ore au avut rezultate semnificativ mai bune la testele care măsoară planificarea spațială și rezolvarea problemelor.
Studiul a comparat o dietă cu restricție calorică urmată într-o fereastră de alimentație de aproximativ 8 ore cu aceeași abordare întinsă pe aproximativ 12 ore. Ambele grupuri au slăbit aproape la fel, în medie aproximativ 15 pounds, adică aproape 6,8 kilograme. Tocmai de aici vine una dintre observațiile centrale ale cercetării: diferența apărută la unele teste cognitive nu pare să fie explicată doar prin scăderea în greutate.
La testele de memorie și învățare, grupul cu alimentație restricționată în timp a avut tendința să facă mai puține greșeli, dar diferența nu a atins pragul de semnificație statistică. În schimb, la timpul de reacție și multitasking nu au apărut diferențe între cele două grupuri. Semnalul observat de cercetători s-a conturat mai ales în zone precum organizarea, păstrarea informațiilor și reducerea anumitor erori, nu în viteză sau în capacitatea de a face mai multe lucruri simultan.
Rezultatele au fost prezentate la conferința NUTRITION 2026 a Societății Americane pentru Nutriție și sunt, pentru moment, preliminare. Datele nu au fost încă publicate într-un jurnal științific după un proces complet de evaluare peer-review. Cercetătorii spun că este nevoie de studii mai ample, pe o populație mai largă, pentru a vedea dacă aceste beneficii cognitive se confirmă.
Potrivit Lyla, miza acestui studiu este identificarea unei strategii simple de stil de viață, adică schimbarea orelor la care mănânci, care ar putea ajuta la protejarea funcției cognitive odată cu înaintarea în vârstă. Interesul pentru astfel de legături între dietă, stil de viață și riscul de demență, inclusiv Alzheimer, a crescut pe fondul îmbătrânirii populației.
Există și limite clare ale acestor rezultate. Datele se referă la femei între 50 și 79 de ani, supraponderale sau obeze. Studiul nu arată dacă efectul este același la femei mai tinere sau la bărbați. De asemenea, nu clarifică dacă beneficiile se mențin pe termen lung după încheierea celor șase luni, iar mecanismul exact prin care această restricție de timp ar putea influența creierul rămâne neclarificat.
Un alt detaliu practic subliniat de echipa de cercetare este că beneficiul sugerat apare în comparație cu o fereastră obișnuită de masă de 12 ore pe zi și cu oprirea mâncatului cu 4 ore înainte de culcare. Studiul nu spune că un anumit interval orar din timpul zilei ar fi superior altuia și nici nu precizează ce tipuri de alimente au consumat participantele.
Mesajul care se desprinde din aceste date este limitat, dar clar: în acest studiu, avantajul cognitiv a apărut atunci când fereastra de masă a fost redusă de la aproximativ 12 ore la aproximativ 8 ore. Cercetătorii au observat și că îmbunătățirile au fost mai mari acolo unde reducerea ferestrei de alimentație a fost mai mare. Sue Shapses, profesor la Rutgers University și investigator principal al studiului, a spus: „A existat un efect modest al alimentației cu restricție de timp în îmbunătățirea planificării spațiale și a rezolvării problemelor, precum și în reducerea erorilor legate de memorie și învățare. Aceste rezultate sugerează o capacitate mai bună de a reține informații în timpul sarcinilor de zi cu zi și o reducere a greșelilor legate de memorie, atenție și rezolvarea problemelor. Reducerile ferestrei de masă au prezis îmbunătățiri mai mari”.
