Sănătatea intestinului pare să ofere indicii importante despre felul în care îmbătrânește organismul. Un studiu publicat în jurnalul Nature Communications a identificat o legătură clară între compoziția bacteriilor intestinale și fragilitatea la femeile în vârstă. Concret, o diversitate microbiană mai redusă și o funcție afectată par să fie asociate cu un risc mai mare de îmbolnăvire și deces.
Cercetarea a analizat un lot suedez format din 2.081 de femei cu vârste între 75 și 80 de ani. În plus, a fost inclusă și o cohortă independentă din China, mai mică, cu 1.448 de bărbați și femei vârstnici. Deși cele două grupuri au fost diferite, direcția rezultatelor a fost aceeași, iar mai multe dintre asocierile observate la femeile din Suedia au fost regăsite și în grupul chinez.
Studiul nu arată că microbiota „provoacă” direct fragilitatea și nici nu oferă o soluție rapidă prin alimentație sau suplimente. Totuși, concluzia importantă este că intestinul pare să păstreze semne ale modului în care îmbătrânește corpul, inclusiv ale vulnerabilității la boli, căzături, afectare funcțională și deces. În geriatrie, fragilitatea descrie o stare în care organismul devine mai vulnerabil, iar aceasta este legată atât de funcția fizică și mentală, cât și de schimbări fiziologice.
Pentru a evalua această stare, cercetătorii au folosit Frailty Mortality Index, pe scurt FMI, un indicator care reunește dimensiuni funcționale, fiziologice și psihologice asociate cu fragilitatea și cu riscul de mortalitate. Când FMI a fost mai ridicat, au fost observate și o diversitate microbiană mai scăzută, mai puține gene microbiene și o capacitate funcțională predictivă mai mică a microbiotei intestinale. Potrivit Lyla, aceste caracteristici au fost legate mai departe de funcția fizică, mortalitate și leziuni provocate de căzături.
În total, au fost identificate 404 specii bacteriene asociate semnificativ cu FMI. Multe dintre aceste legături au fost confirmate și în cohorta chineză. Marina Vilar Geraldi, cercetător la Sahlgrenska Academy, Universitatea din Gothenburg, a explicat importanța acestei replicări: „Rezultatele noastre arată că microbiota intestinală reflectă aspecte cheie ale fragilității la adulții în vârstă. Este deosebit de interesant că mai multe dintre asocieri au fost replicate într-o cohortă independentă din China, ceea ce întărește relevanța descoperirilor.”
Mesajul practic al studiului este unul de perspectivă, nu de alarmă. Datele disponibile nu spun încă ce alimente cresc sigur diversitatea bacteriană, ce suplimente ajută, dacă există teste utile pentru publicul larg sau ce schimbări de stil de viață reduc vizibil riscul. De asemenea, aici nu sunt discutate nici testele de microbiotă pentru public, nici anumite suplimente.
Mattias Lorentzon, profesor la Universitatea din Gothenburg și consultant senior la Spitalul Universitar Sahlgrenska, a rezumat miza etapelor următoare: „Fragilitatea este o afecțiune complexă, iar descoperirile noastre sugerează că microbiota intestinală poate fi o parte importantă a imaginii de ansamblu. Următorul pas este să investigăm dacă aceste modele microbiene pot ajuta la evaluarea riscului sau pot constitui baza pentru intervenții viitoare.” Asta nu înseamnă că astfel de intervenții există deja, ci că studiul deschide o direcție de cercetare. Până la noi dovezi, concluzia rămâne una prudentă: microbiota intestinală pare legată de felul în care îmbătrânim, dar nu înlocuiește consultul medical, evaluarea funcției fizice sau atenția la căderi și la starea generală.
