Ce este ceața cerebrală și cum o recunoști
Dacă te-ai simțit vreodată mai lentă, mai împrăștiată sau ai avut senzația că nu mai ai aceeași claritate mentală, s-ar putea să te confrunți cu ceața cerebrală. Nu este o simplă oboseală și nu este un simptom rezervat doar înaintării în vârstă. Delia Lewis, specialistă în marketing, a descris cum sarcinile care îi luau 10 minute au început să dureze o oră, iar lucrurile pe care le avea de făcut îi scăpau din minte. „De obicei, pot jongla cu toate mingile în aer. Dar apoi îmi ziceam, Ce voiați să fac?’”, a povestit ea. Această senzație poate îngreuna multitaskingul și te poate face să te simți copleșită. Neuropsihologul Jessica Caldwell, Ph.D., de la Wisconsin Alzheimer’s Institute, explică fenomenul ca o situație în care „creierul dumneavoastră se chinuie, dar nu funcționează la capacitate maximă”.
Principalele cauze ale ceții cerebrale
Ceața cerebrală este un simptom complex, declanșat adesea de o combinație de factori. Printre cei mai comuni se numără stresul cronic, privarea de somn, schimbările hormonale și anumite medicamente.
Stresul cronic și infecțiile respiratorii. Stresul constant menține creierul într-o stare de alertă. Jessica Caldwell explică faptul că, în mod normal, există o buclă de feedback care oprește eliberarea hormonilor de stres odată ce amenințarea a trecut. Când stresul este cronic, acest mecanism este suprasolicitat, iar hipocampul, zona responsabilă de memorie și concentrare, se poate epuiza. În plus, ceața cerebrală este un simptom recunoscut al COVID-ului lung. Neurologul Gayatri Devi, M.D., profesor la Zucker School of Medicine, precizează că infecțiile care afectează sistemul respirator superior pot duce la afectare mentală din cauza fluxului redus de oxigen către creier și a febrei. Subiectul a devenit mai vizibil după pandemie, când multe persoane au început să recunoască acest tip de încetinire mentală, conform informațiilor publicate de Lyla.
Lipsa somnului profund. Somnul nu este doar o pauză, ci un proces activ de mentenanță pentru creier. În timpul somnului profund, creierul curăță amiloidul, o substanță implicată în boala Alzheimer. „Somnul este, de asemenea, momentul în care creierul revizuiește informațiile noi și le consolidează, ajutându-vă să formați o memorie pe termen lung mai stabilă”, adaugă Jessica Caldwell.
Schimbările hormonale. Ceața cerebrală este un simptom major, dar adesea ignorat, al menopauzei. Gayatri Devi avertizează că unele paciente au fost diagnosticate greșit cu demență sau Alzheimer, când, de fapt, sufereau de ceață cerebrală legată de menopauză. Scăderea nivelului de estrogen din timpul perimenopauzei afectează receptorii specifici din hipocamp. „Acei receptori sunt ca niște mici locuri de andocare pentru estrogen care sunt răspândite în hipocamp”, explică neurologul. Creierul trebuie să se adapteze la noua realitate hormonală. Jessica Caldwell rezumă tranziția astfel: „Este creierul dumneavoastră care își dă seama cum să funcționeze fără la fel de mult estrogen cu cât este obișnuit”.
Anumite medicamente. Fii atentă la tratamentele pe care le urmezi. Medicamentele pentru migrene, anticonvulsivantele și unele produse eliberate fără rețetă pentru somn sau alergii pot provoca ceață cerebrală. Efectul poate fi accentuat de consumul de alcool, chiar și în cantități mici.
Ce pași practici poți urma
Primul pas este să nu ignori semnele. Dacă observi că sarcinile simple se prelungesc, că uiți mai des ce aveai de făcut sau că multitaskingul a devenit o provocare, ia aceste simptome în serios. Lila Jones, coordonator de wellness, descrie senzația ca având „creierul blocat în melasă”.
Analizează cei trei factori principali: stresul, somnul și hormonii. Ești într-o perioadă cu presiune constantă la muncă? Ai nopți cu somn de slabă calitate? Te apropii de perimenopauză? Jessica Caldwell recomandă să identifici exact ce îți crește anxietatea și să vezi ce poți elimina sau gestiona diferit din programul tău. Nu ignora nici combinațiile de factori, cum ar fi un somn superficial asociat cu anumite medicamente și consum de alcool. Dacă senzația persistă, mai ales în contextul menopauzei sau după o infecție respiratorie, o discuție cu un medic este esențială pentru a exclude alte cauze și a găsi soluții. Este important să faci ceva proactiv, în loc să spui „Oh, ei bine, sunt puțin confuz astăzi, mâine va fi mai bine”.
