Patru din zece români suferă de alergii sezoniere, transformând primăvara într-un coșmar pentru milioane de oameni. Trei terapii noi, validate recent la nivel internațional, promit să schimbe fundamental viața alergicilor. Acestea oferă alternative la spray-urile nazale și antihistaminicele clasice.
Pastila care oprește urticaria în 12 ore
Prima inovație majoră vizează alergiile cutanate severe și se numește remibrutinib, comercializat ca Rhapsido. Aprobat în Statele Unite încă din septembrie 2025, medicamentul reprezintă prima terapie orală avansată pentru urticaria cronică spontană (CSU), o afecțiune ce provoacă erupții și mâncărimi intense. Până acum, pacienții care nu răspundeau la antihistaminice aveau la dispoziție doar tratamente injectabile.
Remibrutinib funcționează ca un inhibitor al tirozin kinazei Bruton (BTKi), blocând eliberarea de histamină direct la sursă. Eficiența sa a fost confirmată în două studii clinice de fază 3, denumite REMIX-1 și REMIX-2. Rezultatele, prezentate la congresul Academiei Americane de Alergie, Astm și Imunologie (AAAAI) din 2026, au arătat o scădere importantă a activității bolii la pacienții tratați, comparativ cu grupul placebo. O analiză a datelor a indicat că pacienții simt o ameliorare a simptomelor în primele 12 ore de la administrare. Avantajul principal este simplitatea administrării, fiind necesară o singură pastilă de două ori pe zi, fără a necesita monitorizare de laborator.
Un plasture pentru alergiile la alune la copii
O nouă speranță pentru părinții copiilor cu alergii alimentare vine sub forma unui plasture numit Viaskin Peanut. Acesta reprezintă o formă de imunoterapie epicutanată, creată special pentru copiii cu vârste între 4 și 7 ani. Plasturele conține o cantitate de 250 de micrograme de proteină de arahide și se aplică zilnic pe piele. Scopul său este să antreneze treptat sistemul imunitar pentru a tolera alergenul.
Eficacitatea metodei a fost confirmată de studiul de fază 3 VITESSE, ale cărui rezultate au fost publicate la același congres AAAAI 2026. Aproape jumătate dintre copiii care au purtat plasturele (46,6%) au fost considerați „răspunzători” la tratament după 12 luni, reușind să tolereze o doză mult mai mare de alune fără a avea o reacție alergică. În grupul placebo, procentul a fost de doar 14,8%. Tratamentul este și sigur, cele mai comune efecte adverse fiind iritații ușoare la locul aplicării. Reacțiile anafilactice legate de tratament au apărut la doar 0,5% dintre participanți. Cu o rată de aderență de 96%, plasturele se conturează ca o opțiune non-invazivă și ușor de administrat. Producătorul urmează să depună documentația pentru aprobare la FDA în a doua parte a acestui an.
O nouă soluție pentru alergiile alimentare multiple
A treia terapie care aduce o schimbare este omalizumab, vândut sub numele Xolair. Medicamentul biologic era deja folosit în tratamentul astmului și urticariei, dar acum și-a demonstrat eficacitatea în desensibilizarea la multiple alimente. Studiul de fază 3 OUtMATCH a comparat direct omalizumab cu imunoterapia orală multifood, o metodă intensivă și adesea greu de tolerat de pacienți.
Cercetătorii au evaluat capacitatea pacienților de a integra în dieta zilnică între unul și trei alimente la care erau alergici. După șase luni, rezultatele au arătat că ambele tratamente au fost la fel de eficiente. Peste 60% dintre participanții din ambele grupuri au reușit să consume regulat alimentele respective, în cantități de cel puțin 300 mg. Această descoperire stabilește omalizumab ca o alternativă viabilă pentru pacienții care doresc libertate alimentară fără riscurile imunoterapiei orale clasice.
Când ajung inovațiile și în România?
Aceste progrese indică o schimbare de abordare în tratarea alergiilor. Tendința globală este de a trece de la managementul cronic al simptomelor la soluții care modifică fundamental răspunsul imunitar. Alte cercetări recente confirmă această direcție, explorând spray-uri nazale cu epinefrină cu acțiune rapidă sau folosirea alergenilor tratați termic pentru o imunoterapie mai sigură.
Problema principală rămâne decalajul dintre inovația internațională și accesul pacienților din România. În timp ce aceste terapii devin un standard în alte țări, discuția despre includerea lor pe lista de medicamente compensate abia începe pe plan local. Procesul este de durată și depinde de evaluările Agenției Naționale a Medicamentului și de bugetul alocat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Până la o decizie oficială, pacienții români pot doar să spere că aceste soluții vor deveni accesibile.
