Sute de mii de români se trezesc zilnic obosiți, chiar și după opt ore de somn. Mulți dau vina pe stres sau pe salteaua nepotrivită, însă pentru un număr uriaș dintre ei, problema este una medicală și poartă un nume: apneea în somn. O afecțiune care rămâne nediagnosticată ani la rând, cu consecințe grave asupra sănătății.
Ce se întâmplă, de fapt, în timpul nopții
În esență, respirația se oprește pentru câteva secunde, de zeci de ori pe oră. Creierul simte lipsa de oxigen și provoacă o microtrezire, de care pacientul nici măcar nu este conștient. Rezultatul? Somnul profund, cel cu adevărat odihnitor, nu mai are loc niciodată. V-ați întrebat vreodată de ce se întâmplă asta?
Există două forme principale. Cea mai des întâlnită este apneea obstructivă, unde mușchii gâtului se relaxează prea mult și blochează căile aeriene. Mult mai rară este apneea centrală, în care creierul pur și simplu „uită” să mai trimită comanda de a respira pentru câteva momente. Diagnosticul este dificil, deoarece majoritatea pacienților nu realizează ce li se întâmplă. De obicei, partenerul de viață este cel care observă sforăitul puternic, urmat de pauze de respirație îngrijorătoare.
De la un simplu sforăit la risc de infarct și AVC
În România, sforăitul este adesea tratat ca o glumă în familie. Replica „așa a sforăit și tata, și bunicul” devine o scuză pentru a nu consulta un medic. Numai că lucrurile stau puțin diferit. Consecințele apneei netratate sunt cât se poate de serioase. Literatura medicală, după cum notează Jurnalulnational, arată o legătură directă între această afecțiune și un risc crescut de boli cardiovasculare, precum hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Și pericolele nu se opresc aici. Somnul fragmentat afectează concentrarea și memoria, crescând dramatic riscul de accidente. Studiile europene sunt clare: riscul de a provoca un accident la volan se dublează la șoferii cu apnee netratată. Iar tabloul clinic se complică adesea prin asocierea cu diabetul de tip 2, depresia sau scăderea libidoului.
Diagnostic și tratament. Soluții există
Accesul la diagnostic s-a îmbunătățit mare. Au apărut centre de somnologie în mai multe orașe, iar polisomnografia, investigația standard pentru această afecțiune, se poate face acum și în clinici private. Pentru formele ușoare, ajustarea stilului de viață (scăderea în greutate, renunțarea la fumat și alcool) poate fi suficientă.
Pentru cazurile moderate și severe, standardul de aur este terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP). Pacientul poartă o mască pe timpul nopții, conectată la un aparat care livrează un flux constant de aer, menținând căile aeriene deschise. Tehnologia a avansat enorm. Aparatele moderne sunt mici, silențioase și transmit date direct pe telefonul mobil, permițând medicului să monitorizeze terapia de la distanță. E drept că adaptarea la mască poate dura câteva săptămâni.
O ezitare omenească, dar costisitoare.
Mulți pacienți ezită să înceapă o terapie pe viață, descurajați de costurile inițiale și de schimbarea rutinei. Această amânare are însă un preț plătit direct în calitatea vieții și în anii de sănătate pierduți.
Ce se schimbă în România în 2026
Anul 2026 aduce vești bune. Numărul centrelor specializate continuă să crească, iar investigațiile la domiciliu cu dispozitive portabile devin o alternativă tot mai accesibilă, în special pentru pacienții din afara marilor orașe. Digitalizarea este un alt pas înainte. Medicii pot ajusta tratamentul de la distanță, pe baza datelor transmise de aparatele moderne, fără vizite repetate la cabinet.
Se discută chiar despre includerea serviciilor de telemonitorizare în pachetele de bază ale asigurărilor private, un model care funcționează deja cu succes în vestul Europei. Veriga slabă rămâne, însă, educația publică. Campaniile de informare sunt rare, iar mulți medici de familie încă nu îndrumă pacienții către un pneumolog decât după ani întregi de simptome. Până la urmă, o noapte de somn odihnitor nu e un lux, ci o componentă esențială a sănătății.
