Între 5% și 9% din populația adultă a României suferă de forme moderate sau severe de apnee obstructivă în somn, una dintre cele mai subdiagnosticate afecțiuni cronice. Multe dintre aceste cazuri rămân netratate, crescând riscul de hipertensiune, diabet de tip 2 sau chiar accidente rutiere cauzate de oboseala extremă.
Ce este apneea în somn și cine riscă
apneea obstructivă în somn înseamnă episoade repetate de blocare a căilor aeriene superioare în timpul nopții. Aceste pauze de respirație duc la scăderi ale oxigenului din sânge și la un somn fragmentat, deloc odihnitor. Diagnosticul se pune în laboratoare de somnologie, în urma unei investigații numite polisomnografie.
Severitatea bolii este măsurată prin indicele de apnee-hipopnee (IAH), adică numărul de evenimente respiratorii pe oră. O valoare între 15 și 30 indică o formă moderată, iar peste 30 una severă, ambele având indicație clară pentru terapie. Principalii factori de risc sunt obezitatea, vârsta peste 40 de ani și sexul masculin. Si totusi, la femei prevalența crește mare după menopauză, numai că simptomele atipice duc adesea la o diagnosticare târzie.
Cum funcționează terapia salvatoare
Tratamentul standard la nivel internațional este terapia cu presiune pozitivă continuă, realizată cu un aparat CPAP. Acesta generează un flux constant de aer, la o presiune stabilită de medic, care menține căile aeriene deschise și previne pauzele respiratorii. Există aparate cu presiune fixă, dispozitive automate (APAP) care ajustează presiunea în timp real și aparate BiPAP, pentru cazuri mai complexe.
Alegerea tipului de aparat se face exclusiv de către medicul somnolog. Succesul terapiei depinde enorm de pacient. „Aderența la terapie în primele 90 de zile este cel mai bun predictor al succesului pe termen lung. Pacientul care folosește dispozitivul minimum patru ore pe noapte, în peste 70% din nopți, înregistrează ameliorări clinice semnificative”, se arată în recomandările publicate de European Respiratory Society.
Criterii esențiale la alegerea aparatului
Dincolo de prescripția medicală, confortul pacientului este cheia. Un criteriu important este nivelul zgomotului, unde valorile sub 30 de decibeli sunt considerate optime. Umidificatorul integrat este și el important, deoarece reduce uscăciunea nazală, una dintre principalele cauze de abandon al tratamentului. V-ați gândit vreodată la asta?
În 2026, majoritatea dispozitivelor noi vor include conectivitate Bluetooth sau celulară. Această funcție de telemonitorizare permite medicului să vadă rapoarte detaliate și să ajusteze tratamentul de la distanță, îmbunătățind rezultatele. Si tipul de mască are un impact direct. Există măști nazale (cele mai comune), oro-nazale pentru cei care respiră pe gură și variante minimaliste cu pernuțe nazale, pentru a reduce senzația de claustrofobie.
Cât costă și ce greșeli fac pacienții
În România, aparatele pot fi obținute prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui dosar medical, însă procedura implică înscrierea pe liste de așteptare. Pacienții care aleg să cumpere privat un dispozitiv trebuie să știe că prețul variază serios. Costul unui aparat nou este, conform datelor publice analizate de News24, între 2.500 și 8.000 de lei, în funcție de model și accesorii.
Specialiștii avertizează asupra unor greșeli frecvente care pot compromite terapia. Până la urmă, o mască de dimensiune greșită este principala cauză pentru scurgeri de aer și iritații. Iar igiena necorespunzătoare poate duce la probleme. Măștile și circuitele se curăță regulat, iar în umidificator se folosește exclusiv apă distilată, nu de la robinet. Dar cea mai riscantă practică este autoreglarea presiunilor de către pacient, fără consult medical, o decizie care poate masca agravarea bolii.
O realitate dură.
Accesul la diagnostic rămâne o problemă majoră în țară, laboratoarele de somnologie fiind concentrate în marile centre universitare. În orașele mici și la sate, un pacient poate aștepta și peste doi ani de la apariția simptomelor până la confirmarea diagnosticului. Între timp, cercetarea avansează spre algoritmi AI și dispozitive miniaturizate, dar pentru pacienții români, accesul rapid la un diagnostic corect și la un tratament adecvat rămâne prioritatea absolută.
