Până recent, cultura wellness a împins în față rutina completă, pielea îngrijită și o versiune tot mai „optimizată” a propriei imagini. În 2026, în cultura populară reapare însă un cadru aproape opus: țigara se vede din nou în fotografii cu Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner și Hailey Bieber, tratată ca accesoriu retro și gest de rebeliune. Efectul se vede rapid în felul în care fumatul ajunge iar să pară „de imagine”, nu doar un obicei riscant.
Contextul devine și mai clar dacă te uiți la cifre. România rămâne printre statele din UE cu cei mai mulți fumători activi: 34%, după Bulgaria cu 37%, Grecia cu 36% și Croația cu 35%. Media UE este de 24%.
Revenirea nu se limitează la paparazzi sau apariții pe covorul roșu. Contul de Instagram „Cigfluencers”, lansat în 2021 de Jared Oviatt, a depășit 100.000 de urmăritori prin publicarea de imagini cu celebrități care fumează. În același timp, reapariția țigării merge în paralel cu estetica „indie sleaze”, cu moda anilor 2000 și cu „little-treat culture”, adică ideea micilor recompense într-o perioadă economică dificilă.
Aici apare contradicția care se vede și în zona de beauty. Într-o piață din 2026 tot mai orientată spre rutine complete și produse naturale, nume precum Kylie Jenner și Hailey Bieber, asociate și cu tendințe de skincare, apar acum fumând. Diferența dintre imaginea unui ten atent îngrijit și glamorizarea unui obicei nociv devine greu de trecut cu vederea.
Țigara reapare tocmai ca gest „imperfect”, pe fondul presiunii de a face totul corect. Revenirea fumatului este citită ca reacție la cultura wellness, un gest deliberat nesănătos care transmite rebeliune și atracție pentru experiențe „analogice”. Sarah Milov, istoric social și autoarea volumului The Cigarette: A Political History, rezumă mecanismul astfel: „O parte din atracție vine tocmai din imaginea neglijentă și indiferentă pe care o poate transmite țigara.” Când țigara este ambalată drept „mică plăcere vinovată”, ea nu mai apare ca dependență, ci ca semn de detașare. Asta o face mai ușor de normalizat, mai ales lângă nume care influențează și stilul, și frumusețea.
Fenomenul a fost analizat în iulie 2026 în articolul „Cigfluencers: how celebrities and influencers are glamourising smoking again”, publicat în revista Tobacco Control. Subiectul a fost relatat și de Lyla, iar discuția s-a mutat din zona modei spre felul în care vedetele readuc fumatul în mainstream.
Dacă privești doar estetica, riscul poate părea abstract. Cifrele îl fac foarte concret. Organizația Mondială a Sănătății arată că tutunul provoacă anual peste 7 milioane de decese, iar peste 1,6 milioane sunt în rândul nefumătorilor expuși la fum pasiv. Datele Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că fumătorii au o speranță de viață cu aproximativ 10 ani mai mică decât nefumătorii.
Nici ideea de „fumez doar social” nu schimbă imaginea de fond. În aceleași date, fumătorii sociali pot avea valori similare ale tensiunii și colesterolului cu fumătorii obișnuiți. Cu alte cuvinte, imaginea relaxată nu schimbă efectul din corp, nici când țigara apare într-o fotografie glossy, nici când pare doar un gest rar de ieșire din rutina perfectă.
În 2024, prevalența consumului de tutun în România era de circa 30% la populația de peste 15 ani, peste media de 24% a Regiunii Europene a OMS. Iar OMS estimează că Europa ar putea rămâne și în 2030 regiunea cu cea mai ridicată prevalență a consumului de tutun la nivel mondial. Dacă țigara revine ca simbol cool, costul rămâne același pentru sănătate, pentru piele și pentru cei din jur care respiră fumul fără să fi ales asta.
