Cremele, rujurile și scruburile nu dispar imediat de pe rafturi cu formule care conțin microplastice, chiar dacă Uniunea Europeană a modificat regulile. Explicația ține de perioadele de tranziție prevăzute de legislație și de faptul că stocurile existente pot fi vândute în continuare. În 2023, Regulamentul Comisiei (UE) 2023/2055 a introdus restricții pentru microplasticele adăugate intenționat în cosmetice, fertilizatori și detergenți.
Pentru consumatoare, esențial este calendarul aplicării. Produsele de îngrijire personală care se clătesc trebuie eliminate de pe piață până la 16 octombrie 2027, cosmeticele de tip leave-on până la 16 octombrie 2029, iar produsele de machiaj până la 16 octombrie 2035. Asta înseamnă că un produs cumpărat în prezent poate fi complet legal și, în același timp, să conțină microplastice.
Aceste particule se regăsesc atât în produse care se clătesc, precum scruburile faciale, cât și în formule care rămân pe piele, cum sunt cremele hidratante sau rujurile. Ele sunt folosite pentru efecte de netezire și sclipire, adică tocmai pentru acele finisaje pe care multe branduri le prezintă ca beneficii. Hélène Duguy, avocat de mediu pentru organizația neguvernamentală ClientEarth, a explicat: „Restricția propune mai multe perioade de tranziție, în funcție de tipul de cosmetice despre care vorbim.”
Potrivit informațiilor citate de Lyla, aceste perioade de tranziție privesc plasarea produselor noi pe piață și le permit companiilor să își folosească stocurile existente. De aceea, simplul fapt că există o lege nouă nu înseamnă că toate produsele de pe raft au fost deja reformulate. Duguy a mai spus că „Companiile vor putea încă să utilizeze stocurile rămase pe care le au, așa că microplasticele vor fi prezente pentru o vreme.”
Pentru cele care aleg produse după textură, efect de blur sau particule care oferă luciu, acest detaliu merită urmărit mai atent. Tocmai aceste rezultate pot explica prezența microplasticelor într-o formulă. Nu este un motiv de panică, dar este un motiv să nu presupuneți automat că un produs este deja „curat” doar pentru că provine din UE. Pe termen scurt, la raft vor coexista formule vechi și formule noi.
Pe termen mai lung, schimbarea ingredientelor poate pune presiune pe producători, într-o industrie aflată oricum în creștere accelerată. Piața globală a produselor de înfrumusețare este estimată să ajungă la 590 de miliarde de dolari, adică 516 miliarde de euro, până în 2030. Deocamdată, datele publicate nu oferă sume sau procente privind prețurile, însă este cunoscut faptul că există un impact financiar potențial asupra producătorilor de cosmetice.
Există deja și alternative. Sunt menționate variante bio-bazate, inclusiv polimeri derivați din componente vegetale necomestibile, cum sunt cojile de orez. Iseult Lynch, chimistă de mediu și profesoară la Universitatea din Birmingham, a explicat: „Provocarea cu materialele plastice constă în mare măsură în aditivii din ele, deci lucrurile care sunt adăugate la aceste materiale plastice pentru a le face modelabile, utilizabile.” Cu alte cuvinte, problema nu ține doar de ideea de plastic, ci și de rolul acelui ingredient în produs.
Interdicția vine după ani de dezbateri și studii privind impactul microplasticelor asupra ecosistemelor acvatice și, posibil, asupra organismelor umane. Hélène Duguy a numit această legislație „cea mai amplă restricție pe care am avut-o în Europa privind substanțele chimice, deoarece vizează un grup imens de polimeri, ceea ce este o premieră.” Ea a mai spus și că „ Microplasticele au fost primul caz de test pentru alte substanțe chimice care sunt la fel de persistente și care trebuie tratate ca un grup, deoarece, evident, nu ar funcționa să ne ocupăm de polimer cu polimer.” În practică, până când rafturile vor fi complet curățate, categoriile la care merită cea mai mare atenție sunt scruburile faciale, cremele hidratante și rujurile, incluse direct în calendarul care merge de la 16 octombrie 2027 la 16 octombrie 2035.
