Un proiect lansat în 2025 în Sri Lanka de firma britanică Mygroup oferă fermierilor locali o alternativă la culturile tradiționale dependente de chimicale. Inițiativa se concentrează pe agricultura regenerativă a bumbacului, iar recolta pilot de pe un singur acru de teren abandonat a produs 280 de kilograme. Proiectul se extinde acum la 20 de fermieri care vor cultiva 25 de acri.
Prețuri corecte și un viitor mai bun
Principalul argument care îi convinge pe fermieri să adere la proiect este prețul fix de răscumpărare. Bumbacul recoltat este cumpărat cu 1.400 LKR (aproximativ 4,40 dolari) pe kilogram, o sumă considerabil mai mare față de prețul de piață al altor culturi. Coordonatorul local al Fibershed, Thilina Premjayanth, explică diferența. „În mod normal, ei vând porumbul cu 150 LKR (0,47 dolari) pe kilogram”, spune el. „Cea mai mare problemă este că, din acest venit, trebuie să cumpere uree și alte îngrășăminte chimice. Fermierii trebuie să cheltuiască, si o sumă enormă de bani pe garduri, deoarece elefanții și porcii mistreți vor să mănânce porumbul.”
Planurile de extindere vizează atingerea a 50 de fermieri și 100 de acri în 2027. Premawathi, o fermieră cu 30 de ani de experiență, a decis să se alăture inițiativei. „Încep cu un singur acru, pentru că îl pot gestiona. Pot vedea veniturile și costurile”, afirmă ea. „Apoi, vreau să iau această tehnologie și să o folosesc și la celelalte culturi ale mele.”
Îndoieli, temeri și o luptă cu vremea
Trecerea la o nouă cultură nu este lipsită de scepticism. Fermierii depind de recolte pentru a supraviețui, iar prețul final rămâne principala lor preocupare. „Criza pe termen lung pentru noi este prețul pe care îl obținem pentru aceste culturi”, mărturisește Pushpakumara, un alt fermier. „Indiferent dacă este regenerativ sau convențional, principalul nostru obiectiv este prețul.”
Stabilitatea acordului de răscumpărare este o altă sursă de îngrijorare. Thilakarathne, un localnic, este încă precaut. „Ceea ce mă îngrijorează este cum voi fi sprijinit, acordul de răscumpărare, dacă vom primi bani buni și vom fi plătiți la timp.” Peste aceste griji se adaugă amenințarea schimbărilor climatice. „Sunt supărat din cauza vremii”, spune Thilakarathne. „Ne așteptam la ploi în martie, dar mă tem că devine prea târziu. Cum va supraviețui bumbacul? Dacă bumbacul are nevoie de șase luni pentru a fi recoltat, ploaia întârzie foarte mult. Cum se va face recoltarea?”
Redescoperirea unei înțelepciuni pierdute
Soluția pentru multe dintre provocările agricole vine din trecut. Înainte de industrializarea din anii ’70, Sri Lanka avea o industrie a bumbacului dezvoltată, cu aproximativ 60.000 de acri de ferme. Fermierii practicau cultivarea Chena, o serie de tehnici regenerative interconectate cu ritualuri și etica budistă. „Încercăm să aducem înapoi o cultură care s-a pierdut pe vremuri, sistemele agricole care au fost respinse odată cu sistemul convențional și prețurile, care nu sunt fezabile în sistemul convențional”, explică Premjayanth.
Recuperarea acestor cunoștințe este însă dificilă. „Fermierii cu aceste cunoștințe nu mai practică agricultura, sunt foarte bătrâni acum… E ușor să mergi la magazinul de chimicale, să iei un spray și să-l folosești. În schimb, trebuie să mergi în pădure, să identifici diferite frunze, să le aduci înapoi și să creezi poțiuni, asta e dificil. Deci cunoștințele există, dar au nevoie de un impuls puternic.”
Dincolo de profit, o viață mai sănătoasă
Renunțarea la chimicale are și un impact direct asupra sănătății. În zonele agricole din Sri Lanka, utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor a fost asociată cu o creștere a cazurilor de boli cronice de rinichi. Pushpakumara, un fermier de 67 de ani, a simțit personal efectele. „Când folosim substanțe chimice la fermă, simt un disconfort în corp. Dacă există o tehnică pe care o putem folosi pentru a evita chimicalele, sunt interesat de cum mă poate ajuta să rămân sănătos și să mențin solul productiv.”
Succesul proiectului pilot, care a fuzionat tehnicile regenerative cu practicile antice, este un prim pas. Rebecca O’Leary, manager la Mygroup, subliniază importanța regenerării solului. „Chiar dacă nu am fi reușit să obținem o recoltă de bumbac, ar fi fost oricum un succes, pentru că am lăsat solul într-o stare mult mai bună decât l-am găsit”, spune ea. În final, succesul depinde de implicarea comunității. „Este corect să spunem că motivul pentru care acest proiect a avut atât de mult succes se datorează în totalitate fermierilor locali. Ei au adus atât de multe cunoștințe în proiect și au fost foarte generoși cu ele. Este un lucru frumos de văzut.”
